Cluj – Barcelona sau cum sa tai Europa in doua cu masina. Partea intai

by: Driver

Pare o nebunie sa mergi cu masina de la Cluj la Barcelona, atunci cand exista „low cost”. Si, totusi! Este evident ca o astfel de calatorie nu are cum sa fie altfel decat memorabila, iar oboseala drumului poate fi anulata printr-o buna organizare.

Fireste, nu m-am gandit nici o clipa sa merg de la Cluj pana la Barcelona fara oprire. Mi-am stabilit cateva borne de atins, iar acestea au fost Viena, Strasbourg, Avignon, orase superbe pe care nu regret nicio clipa ca le-am pus pe harta acestei mini-expeditii.

Pe de alta parte, un drum cu avionul e doar o calatorie de trei ore, in cazul acesta insotita de confort, dar si de o oarecare plictiseala. Un Cluj – Barcelona cu masina, insa, are iz de aventura. Urma sa trec prin Ungaria, Austria, Germania si Franta inainte de a ajunge in Spania, locuri cu esente diferite, care, asa cum m-am asteptat, aveau sa-mi ofere experiente incantatoare.

Am sa ma refer in special la drum si mai putin la obiectivele turistice. Altfel, as avea nevoie de zeci de pagini!

1. Cluj – Viena

Asa cum am spus, prima etapa urma sa fie Cluj – Viena, prin Oradea si Debrecen. De ce Debrecen? Pentru ca acolo se „urca” pe autostrada, oferindu-mi astfel un drum mai usor decat cel pe E60 Oradea – Budapesta. Se traverseaza Budapesta prin centru, insa capitala Ungariei e superba. Nu aveam de gand sa fiu un sofer incrancenat, ci turist. Unul care se opreste ori de cate ori simte nevoia pentru a vedea si pentru a sta de vorba cu oamenii.

Asadar, dupa intrarea in Ungaria m-am oprit la gheretele care vand vignete, mi-am cumparat una pentru 4 zile – cost 1.630 de forinti – apoi am luat-o spre Debrecen. Orasul e frumusel, in special zona centrala, iar periferia e intesata de supermarket-uri cu preturi extrem de atragatoare.

Debrecen se traverseaza usor, „unda verde” chiar functioneaza, iar indicatoare rutiere sunt la tot pasul. Am urcat pe M3, autostrada cu care cea de la noi, construita de Bechtel trebuia demult sa faca jonctiunea, si am luat-o spre Budapesta. Limita de viteza e de 130 de km/h, dar am vazut o multime de masini „zburand” la viteze de peste 150. Acolo unde am vazut „Radar control”, inscriptionat pe pasarelele ce traverseaza autostrada, ei bine, acolo am vazut si radare! Politia nu sta la panda in Ungaria, asa cum se intampla cu niste ani, nu foarte multi, in urma. Si ii intereseaza mai mult ordinea in trafic si vignetele decat daca ai depasit sau nu cu un 10 km/h viteza legala.

Pe margine sunt o multime de zone amenajate pentru oprire, cu locuri de luat masa, cu toalete si chiar dusuri. Este curat, iar unele parcari sunt umbrite, ceea ce e un avantaj in pusta maghiara, extrem de fierbinte vara.

De la Debrecen la Budapesta am ajuns in aproximativ doua ore. Trebuie spus ca Budapesta poate fi ocolita, trecand de pe M3 pe M0, adica pe centura. In afara de faptul ca e aglomerata, aceasta centura lungeste drumul cu vreo 20 de minute fata de varianta prin centrul Budapestei. Chiar si atunci cand centrul e aglomerat, se circula relativ bine, bulevardele avand, de regula, trei pana la4 benzi pe sens. Semafoarele sunt si ele bine amplasate. Pentru un sofer din Romania, obisnuit cu haosul din trafic, Budapesta e o desfatare. Iar trecerea peste Dunare, chiar la volan fiind, e un spectacol!

Din oras se iese pe un bulevard cu 5 benzi pe sens. De aici pana la Viena autostrada e ceva mai aglomerata, insa e greu sa ajungi in mai mult de doua ore si jumatate in capitala Austriei, oricat de incet ai merge.

Un sfat: respectati indicatoarele de viteza. Pe aceasta portiune e plin de radare si aveti mari sanse sa fiti opriti la fost vama dintre Ungaria si Austria, care functioneaza acum si ca punct de control al traficului. Nu va agitati prea mult daca sunteti oprit de politisti. Sunt politicosi, verifica de regula actele masinii si asigurarea si nu va retin mai mult de doua minute.

Imediat dupa fosta vama, la prima benzinarie, opriti si luati-va vigneta pentru Austria. Atentie, insa! Aici e locul de intersectie al tranzitului dintre Europa de Est cu cel dinspre Slovacia, Cehia si Polonia si e posibil ca in benzinarie sa dati peste tot soiul de „personaje”. Nu zaboviti. Luati-va vigneta, alimentati daca e cazul, si plecati mai departe. Viena e deja la o aruncatura de bat.

In drum se afla si celebrul outlet de la Parndorf, un mic orasel cu de toate, inca raiul cumparaturilor pentru romani, unguri, slovaci, etc. Preturile au ramas rezonabile, chiar daca, la unele produse, mi s-au parut usor mai ridicate decat in urma cu doi ani. La outlet se intra direct de pe autostrada, iar parcarea e gratuita si … imensa. Sunt o multime de locuri in care puteti lua masa. Si se mananca bine, uneori surprinzator de ieftin.

Mai departe, pe langa impresionantele rafinarii OMV, se ajunge la Viena, trecand printr-unul dintre cele mai mari noduri rutiere din Europa. Daca nu aveti GPS, nu e o problema, indicatoarele sunt peste tot. La fel si la iesirea din superbul oras.

Am ajuns aici la 14:30, dupa o calatorie de 9 ore. Imi ramanea toata dupa-amiaza sa vizitez orasul si sa fac unele mici cumparaturi pe Mariahilferstrasse, un bulevard aflat in centru si in imediata apropiere a Palatului Imperial Hofburg. Daca sunteti cu copiii, cum a fost si cazul meu, nu ratati Muzeul de Istorie Naturala. Vis-a-vis se afla si Muzeul de Arta, ambele incantatoare. Nu am sa insist pe obiectivele turistice din Viena. Pliante va puteti procura aproape de oriunde, iar timpul, fie ca e vorba de cateva ore, fie ca e vorba de zile, poate fi impartit fara sa lase loc de plictiseala.

Ne-am cazat la un hotel de 4 stele, cu parcare, pentru care am platit 80 de euro, plus inca 8 euro „cazarea” masinii. In Viena e mai bine sa optati pentru aceasta modalitate, hotel cu parcare proprie. Pentru ca sistemul de parcari e destul de complicat, iar daca opriti unde nu trebuie sau daca depasiti timpul alocat, puteti fi siguri ca vi se va ridica masina. Iar amenzile nu sunt mici!

2. Drumul spre Strasbourg

A doua zi, pe la 9:00, dupa micul dejun, am plecat spre Strasbourg, via Germania. Am ales directia Salzburg, unde ne-am oprit pentru doua ore ca sa vizitam cea mai mare fortareata din Europa. Am mai intarziat la un snitel, apoi am plecat spre Munchen. Oprire scurta, doar pentru a vedea celebrul Alianz Arena, apoi am urcat spre Stuttgart.

Trebuie spus ca si in Germania limitarile de viteza pe autostrada sunt extrem de numeroase. Nu va amagiti, asadar, cu gandul ca veti traversa in zbor aceasta tara. Sunt multe portiuni pe care se circula cu maxim 120 la ora si la fel de multe cu limitari la numai 100 la ora! Acolo unde nu exista limitari, toata lumea o ia la goana. Daca nu conduceti un bolid, veti astepta cu sufletul la gura sa vina o noua zona de limitare!

La Kehl am traversat Rinul si iata-ne in Franta, la periferia Strasbourgului. Era seara, dar ne rezervasem o zi intreaga pentru acest oras ce gazduieste Parlamentul European. Am iesit la un restaurant cu specific alsacian, unde fireste, am mancat varza murata cu slanina de porc si am baut un vin rose. A doua zi, de dimineata, ne-am dus sa vizitam catedrala Notre Dame, unul dintre cele mai frumoase edificii gotice din Europa.

Insa orasul in sine e minunat.

Voi reveni.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: