Archive for ‘curiozitati’

Noiembrie 18, 2014

„GPS”-ul interbelic

de D. Florea

Istoria sistemelor de navigatie pentru automobile incepe in … 1920. Primul aparat semana cu un ceas de mana, iar hartile erau rulate manual (foto1).

navigator-ceas

Iter Avto a pus la punct, 12 ani mai tarziu, un aparat fixat pe bord, care functiona pe principii ceva mai apropiate sistemelor actuale. Punctul de start se stabilea manual, iar hartile erau rulate mecanic, prin intermediul unui             dispozitiv conectat la rotile autovehiculului (foto 2)iter-avto

In 1985, Etak devenea primul dispozitiv electronic de navigatie. Hartile se incarcau pe casete, locatia era stabilita de un dispozitiv de urmarire fixat pe vehicul. Functiona si nu dadea erori, dar compania nu a avut forta financiara necesara de a-l promova pe scara larga (foto 3).

etak

Februarie 25, 2011

Un plin de benzina costa 13 euro. In Africa de Sud si Afganistan!

by: Driver

La noi, litrul de benzina urca implacabil spre 5 lei. Bariera de 1 euro/litru a fost demult depasita. Exista insa tari in care cu un euro pui mai bine de 4 litri de benzina si vreo 8 de motorina!

Iata lista tarilor cu cei mai ieftini carburanti:

Afganistan: „verde” 0,22 Euro, Diesel 0,13 Euro – un plin de benzina costa 13,20 Euro, unul de motorina 7,80 Euro.
Africa de Sud: „verde” 0,23 Euro, Diesel 0,19 Euro – plinul de benzina 13,80 Euro, de motorina 11,40 Euro.
Algeria: „verde” 0,30 Euro, Diesel 0,15 Euro – plinul de benzina 18,00 Euro, plinul de motorina 9,00 Euro.
Armenia: „verde” 0,52 Euro, Diesel 0,44 Euro – plinul de benzina 31,20 Euro, de motorina 26,40 Euro.
Cipro: „verde” 0,74 Euro, Diesel 0,42 Euro – plinul benzina 44,40 Euro, de motorina 25,20 Euro.

Februarie 20, 2011

Arnod vs. Menzer. Tragedia unui invins (II)

by: M.O

Azi, Menzer (foto) ar fi un idol la fel de mare, poate, ca si insusi Arnold. Scurt si intens, asa merg lucrurile acum, nu mai e timp pentru maratoanele lui Arnold. O sansa ar fi avut si in urma cu trei decenii, dar i-a lipsit carisma. N-a stiut sa se faca popular, nu a fost, in cele din urma, un bun agent de marketing! Arnold era acolo, la vedere, pentru oricine de pe planeta aceasta. Facea furori cu al sau „Conan”, apoi cu „Terminator”. A stiut mereu sa se promoveze pe sine, iar cand a trecut pe terenul politicii a putut sa se impuna.
Menzer, nu! A ramas tributar unui stil de viata ce apunea, modelul intelectualului, rigid in principii pana la urma, cu radacini in beat generation. Nu putea sa dureze. Filosofia e mai buna in aula decat pe strada.

Iata programul unei zile, in perioada pre-competitionala, pe care Menzer il urma la minut, cu o rigoare iesita din comun. Este bine cunoscut acest program si a provocat uimire. Omul nu e o masins si, chiar dacs ar fi fost, chiar si masinile cedeaza. Organizat sau nu, programul e greu de dus inainte pentru ca exista bariere psihice pentru aceasta. E greu, ca fiinta umana, sa te lasi programat ca o masina de spalat sau ca un cuptor cu microunde!

Asadar: se trezea invariabil la ora 4 dimineata. Timp de doua ore citea texte filosofice. De la ora 7 se antrena cu greutati, iar de la 9:00 la 13:00 isi scria articolele.
La ora 14:00 iesea cu bicicleta la o „plimbare” de 25 – 30 de kilometri, iar de la 16:00 dormea pentru 60 – 90 de minute. Urma o alergare de 6, 7 kilometri, programata de la ora 18:00. Apoi, de la 20:00, pauza totala pana la 21:00. O ora se ocupa de probleme administrative, apoi revenea la studiu si filosofie. La ora 23:00 stingea lumina si mergea la culcare.

Arnold nu ar fi putut. De altfel, cine ar fi in stare sa urmeze, strict, zi dupa zi, un astfel de program? Austriacul stia ca 4 – 5 ore, uneori 7, le petrece in sala. Stia sa-si prepare imensele cocktail-uri de suplimente nutritive, obligatorii pentru a-i sustine maratonul cu haltere, apoi stia ca e nevoie si de relaxare. Arnold n-a fost un sfant. Dar asta l-a facut mai uman, un model mai usor de urmat.
Va urma

Ianuarie 29, 2011

Arnold vs Menzer. Tragedia unui invins (I)

by: M. O.

Cel mai mare critic al lui Arnold, si aici rivalitatile mergeau pana la o profunda antipatie reciproca, a fost Mike Menzer, promotorul unui stil de viata calculat la secunda si al antrenamentelor scurte, intense si infrecvente (Heavy Duty).
Dar ce iansa avea Menzer intr-o epoca in care Arnold era un idol? Cum putea sa convinga, sa-si faca drum cu al sau program de 90 de minute pe saptamana, aproape fara suplimente, cand Arnold clama ca munca dura, cu sesiuni de 4 ore pe zi, e singura solu]ie? A avut o sansa imensa dupa retragerea „Stejarului”, insa acesta a revenit, intr-un moment in care nu trebuia s-o faca, la in Australia, in 1980, suflandu-i lui Menzer titlul de Mister Olimpia.
Scandalul a fost urias, dar istoria nu se incurca in detalii. Arnold a fost din nou incoronat rege, iar Menzer a incasat o plama din care nu si-a revenit niciodata. A fost atat de afectat incat ani de zile dupa aceea a incercat sa convinga pe oricine si cu orice ocazie ca Arnold e un mare trisor, iar sistemul, corupt pana la maduva. „Devenise patetic, penibil in cele din urma”, au povestit apropiatii, care au sfarsit prin a-l arata cu degetul. „L-au terminat amfetaminele si ura profunda fata de Arnold”, s-a spus chiar si dupa doua decenii, cand Menzer sfarsea urat, intr-un vestiar, pe jumatate nebun. Inainte de asta a fost vazut bantuind gol pusca strazile din Los Angeles, asteptand extraterestrii!!
Va urma

Decembrie 10, 2010

Cum se dopeaza un culturist profesionist

by: M. O.

Nu vreau sa zic ca Ronnie Coleman e dopat, desi mi se pare macar dificil sa atingi acele dimensiuni mancand oua si branza. Am gasit insa numele sau asociat cu un site in care sunt redate substantele (steroizi) si dozele consumate de un culturist profesionist.

In ce ma priveste, consider ca acestea ar omori, pe termen mediu, si un cal. Sau, nu? Cine alege sa se dopeze o face pe pielea si pe arterele lui. Mi se pare, oricum, o prostie.

http://www.ronniecolemansteroids.com/ronnie-coleman-steroid-cycle.html

P.S. Trebuie spus, macar pentru echilibru, ca Ronnie are aparatorii sai, inclusiv medici, ce sustin ca multiplul campion nu se dopeaza. Daca e adevarat, a descoperit un secret al cresterii la fel de pretios ca si acela al vietii vesnice.

Decembrie 6, 2010

Un site pentru pasionatii de culturism

by: M.O.
Pentru cei care mai au timp sa se documenteze pe net, propun un site: http://www.theironden.com. Am primit recent un mesaj de la administratorul acestuia si, in loc sa-l trimit in zona spam-urilor si sa-i dau delete, am decis sa ma uit putin pe site. E interesant, zic eu. Merita aruncat un ochi.
Este in engleza, insa de ceva vreme exista si google translate, asa ca limba site-ului nu mai e un impediment pentru cei care vor sa citeasca.

Etichete:
Noiembrie 20, 2010

Arnold Schwarzenegger: o viata ce eclipseaza „Terminator” (II)

by: M. O.

Arnold Schwarzenegger a inceput sa se antreneze la 14 ani. Doua mituri au fost imediat spulberate. Primul, ca antrenamentul cu greutati opreste cresterea. Austriacul a ajuns la 1,88 metri, intr-o epoca, anii ’60, in care inaltimea medie la barbati se cifra la 1,72 metri. Se antrena zilnic, infirmand inca un mit, acela ca mai mult de 4 sesiuni pe saptamana nu ajuta cresterea musculara, ci o compromit.
Merita sa mai amintim ca alimentatia tanarului Arnold Schwarzenegger era departe de cea a unui campion. Abia dupa 4 ani de antrenamente, cand a intrat in armata, a inceput sa manance carne zilnic! Provenea dintr-o familie mai mult decat modesta, care nu-si permitea acest „lux”. Nimic din toate acestea nu l-au impiedicat sa castige primul sau titlu, cel de campion european de juniori.
A continuat sa duca o viata agitata. Mai putin antrenamentele, nimic nu corespundea conditiilor necesare unui sportiv. In 1966, de pilda, dormea pe jos, in sala de antrenament din Munchen, unde se mutase. Era prea sarac sa-si permita inchirierea unei locuinte!
Somn putin si prost, alimentatie pe apucate, antrenamente pe rupte. Uneori ramanea in sala 4 ore pe zi, dar s-a intamplat sa se antreneze si 7 ore!
In plus, Arnie nu a fost un sfant. Fuma, mai bea si cate un pahar de alcool. S-ar spune ca e calea cea mai scurta spre esec. Nici vorba! In acelasi an, Arnold s-a clasat al doilea la „Mister Univers”, concurs disputat la Londra. Un an mai tarziu, austriacul castiga competitia! Totul impotriva oricarui principiu pe care se cladeste teoria de azi a culturismului.

Va urma

Noiembrie 18, 2010

Schimbare de tendinta: fitness-ul acasa castiga teren in fata celui practicat la sala!

by: M.O.

Un sondaj efectuat pe bodybuilding.com, site de referinta pentru culturism si fitness, releva un rezultat surprinzator.
Nu mai putin de 68,7 la suta dintre cei care au raspuns au indicat ca prefera sa se antreneze acasa, nu la sala!

link-ul este aici: http://www.bodybuilding.com/fun/pollresults.php

Pana de curand, tendinta era inversa, iar sala de culturism/fitness reprezenta reteta sigura pentru o afacere de succes. Iata ca lucrurile se schimba, iar cauzele ce pot fi identificate sunt multiple: lipsa de timp, de bani, etc. Ipohondria – frica de imbolnavire – e o alta cauza importanta, cel putin asa intuiesc din discutiile de pe forumurile americane.
Cred ca toate acestea se aplica foarte bine si la noi. Pe de alta parte, asa cum am aratat intr-un articol mai vechi, e foarte simplu, convenabil si ieftin sa-ti faci sala acasa.

Noiembrie 18, 2010

Epoca de dupa Grimek. Secretul steroizilor

by: Dr. Ox

In anii ’40, Germania si Rusia faceau cercetari intense pentru descoperirea unor medicamente care sa le sporeasca soldatilor de pe front rezistenta si capacitate de vindecare in urma ranilor suferite. Desi Germania a efectuat experimente intense, nu nemtii au descoperit steroizii, ci tocmai rusii, iar acest lucru se va vedea cel mai clar in competitiile sportive organizate imediat dupa razboi. La haltere nu aveau rivali, iar gasirea secretului a fost o prioritate, „o chestiune de mandrie nationala pentru Statele Unite”. Intrarea Americii in „cursa pentru steroizi” era tardiva pentru Grimek. Castigase deja totul, avea peste 40 de ani, de ce sa foloseasca steroizi?
Au facut-o insa multi dintre urmatii lui Grimek, iar startul s-a dat tocmai la York. Aici a fost experimentat mai intai celebrul dianabol (metandrostenolon), descoperit sau macar reinventat de Ziegler, se pare dupa o reteta ruseasca.
Legat de modul in care a primit confirmarea ca rusii se dopeaza cu un derivat al testosteronului, Ziegler s-a laudat ca, in 1954, la CM de Haltere de la Viena, l-a imbatat pe medicul echipei sovietice. Acesta din urma i-ar fi dezvaluit atat efectele benefice, cresterea in forta aflandu-se printre acestea, cat si consecintele nefaste, folosind sintagma „devastator daca e utilizat mult timp”. Acasa, Ziegler le-a facut injectii cu testosteron mai multor halterofili, dar rezultatele au fost neglijabile. Mai mult, sportivii s-au plans ca acestea s\nt dureroase si ca le provoaca greturi si migrene.

Sportivi rusi emigrati in America au fost supusi testelor inainte sa se descopere, intr-un final, ce fel de ajutor chimic i-a transformat in supraoameni. Iar in 1958, triumfator, Ziegler a reusit sa vanda companiei farmaceutice Ciba produsul sau finit, metandrostenolon, comercializat sub numele dianabol. Doctorul l-a testat el insusi inainte de a-l propune la York. Si nu doar atat: l-a folosit o perioada destul de lunga de timp.

A ajuns sa regrete. In 1983, inainte de decesul sau din pricina insuficientei cardiace de care suferea de ceva vreme, a marturisit ca boala i se trage de la dianabol!
Asadar, in 1958, Ziegler aducea la York dianabolul. In 1960, adica dupa numai doi ani, sportivii lui Hoffman nu mai aveau rivali in SUA! Initial, dozele prescrise erau mici. Dar cine sa le respecte? Rezultatele veneau instantaneu si erau cu atat mai bune cu cat doza devenea mai mare. Ce mai conta ca prostata statea sa explodeze, in vreme ce testiculele se atrofiau? Ce mai conta ca unii mureau subit? Importante erau rezultatele: sportivi ca niste roboti, cu muschi imensi, de o forta incredibila.

Noiembrie 14, 2010

Arnold Schwarzenegger. O viata ce eclipseaza „Terminator” (I)

by: M. O.

Arnold Schwarzenegger (n. 30 iulie 1947) a fost numit in Guinness World Records „omul cel mai bine dezvoltat fizic din istorie”. Deloc intamplator. Si e inutil sa mai explicam de ce. Oricine a vazut macar o fotografie ori un film cu „Stejarul austriac”, pentru ca, o data cu impresionanta sa musculatura, Arnold si-a cladit si o cariera cinematografica de invidiat.
Legat, insa, de palmaresul sau sportiv e suficient sa spunem ca a stabilit recordul pentru cele mai multe competitii de anvergura castigate in culturism: de 7 ori Mister Olympia, de 5 ori Mister Univers, o data campion mondial, o data Mister Europa Junior.
In total 14 titluri pentru un om a carui calitate de baza nu a fost de ordin fizic, ci mental. Arnold este un om cu o ambitie iesita din comun, iar aceasta s-a vazut foarte bine in sala, pe platourile de filmare, dar si in cariera politica. Nu e la indemana oricui sa ajunga guvernator al Californiei. Mai ales atunci cand vorbim despre un imigrant! A doua sa calitate, sau defect daca vreti, este intransigenta. In 1997, primaria din Graz (Austria) a dat numele lui Arnold stadionului din localitate. Decizia a fost revocata dupa ce Arnold a refuzat sa-l gratieze pe Kevin Cooper, condamnat la moarte pentru crima.

Va urma