Archive for ‘inot’

Septembrie 2, 2011

Fitness in bazinul de inot

Dupa o lunga perioada in care s-a considerat că inotul e una dintre cele mai bune cai pentru eliminarea excesului de greutate, s-a ajuns, recent, la concluzia ca lucrurile nu stau chiar asa.

Am mai scris despre acest subiect, avertizand ca diferenta dintre temperatura apei si cea corporala determina, pe termen mediu si lung, o reactie de stres, tradusa prin pastrarea in corp a unei rezerve de grasime. Astfel, chiar daca vorbim, in cazul inotului despre un consum caloric ridicat, kilogramele in exces vor disparea extrem de greu sau deloc.

Totusi, exista solutii. Cea mai simpla dintre ele e tocmai folosirea rezistentei apei pentru a transforma un exercitiu eminamente aerobic intr-unul de fitness. Cum e posibil asa ceva? Ei bine, exista accesorii ce se comporta ca un aparat din sala de fitness atunci cand sunt utilizate de inotatori. E vorba despre asa-numitele „palmare”.

Unele dintre acestea sunt asemenea unor manusi, imbracand in cauciuc palma. Desi efeciente, mai bune sunt cele clasice, „lopetile”. Cele mai mari dintre acestea il obliga pe inotator sa depuna un efort extrem de intens, eficienta sesiunilor crescand considerabil. Muschii lucreaza la fel de intens ca si intr-o sesiune de fitness in circuit. Cu diferenta, favorabila inotului, ca aici, in bazin, sunt mai multe grupe implicate deodata.

Pe langa rezistenta, veti castiga si forta. Care vine odata cu o buna dezvoltare musculara. Medicii sportivi spun ca, pentru o cura de slabire eficienta, e nevoie sa ardeti multe calorii si sa cresteti masa slaba. Adica masa musculara. Tocmai asta face inotul cu palmare, practicat la o intensitate medie spre ridicata. O ora de antrenament poate sa arda, in acest fel, in jur de 1.000 de calorii! E enorm.

Februarie 2, 2011

Record mondial neomologat. Iata de ce

by: Dan
Americanul Hill Taylor a stabilit un nou record la 50 m spate, cu 23, 1 secunde, intr-o competitie a universitatii texane. Desi a castigat detasat, Taylor a fost descalificat, iar recordul, fireste, nu a fost omologat.
Aceasta pentru ca Taylor a inotat TOATA distanta pe sub apa, in vreme ce actualul regulament prevede ca, in imersie, poate fi parccursa o distanta de cel mult 15 metri.

In acest moment, oficial, recordul mondial ii apartine britanicului Liam Tancock (24, 04 sec.).

Aici puteti vedea cursa:


Decembrie 30, 2010

Sportivul anului 2010

by: Imoove
Sarbul Darko Novovic (37 de ani) a reusit, in octombrie – noiembrie, sa parcurga Amazonul in 46 de zile, INOTAND.

16 ore pe zi, cu o medie de 116 kilometri, acesta a fost ritmul plavului, care a doborat recordul slovenului Martin Strel, ce strabatuse aceeasi distanta – 5.450 de kilometri –  in 66 de zile!
Pentru ca a inota 116 kilometri pe zi, chiar si cu ajutorul curentilor, reprezinta o performanta uluitoare.

Pentru ca a inota mii de kilometri intr-un fluviu despre ale carui pericole nu are sens sa vorbim e o dovada de curaj nebun.

Si pentru multe alte posibile motive, toate legate strict de performanta,

DARKO ESTE DIN PUNCTUL NOSTRU DE VEDERE SPORTIVUL ANULUI 2010.

Decembrie 6, 2010

Cum am slabit (peste) 20 de kilograme. Partea I

by: D.B.
Dupa multa teorie pe imoove.wordpress.com a venit timpul sa vorbim, la concret, despre cum se pot „da jos” 20 de kilograme. Exemplul pe care am sa vi-l ofer este cel personal, experimentat, ca sa spun asa, pe propria mea piele.
Consider ca programul e viabil atat pentru doamne, cat si pentru domni, pentru ca e vorba despre principii general viabile.
Asadar: eu, 38 de ani, 104 kilograme la 1,86 cm. Asta cu un an si jumatate in urma. Zilele acestea am atins pragul de 81 de kilograme, insa am de gand sa-mi „fixez” greutatea la 84.

1. Ce am facut?
Principiile fixate dupa o serie de esecuri au fost urmatoarele:
a. Alimentatia. Nu am urmat o dieta stricta. Practic, am renuntat doar la mezeluri si la cascaval, insa nu de tot. Am taiat de pe lista crenvustii, salamurile si carnatii din comert. Am continuat sa mananc sunca, insa in cantitati mai degraba reduse. Pentru ca e plin de grasimi „rele”, cascavalul l-am taiat aproape complet de pe lista. Fireste, am renuntat la mititei si la gratarele abundente.
Slanina a ramas! La fel si carnea slaba de porc. Insa am avut grija sa aleg verdeturile in detrimentul carnurilor, ultimele pastrand o pondere de cel mult 30 la suta. Proteinele le-am luat din branzeturile slabe si din telemea, dar si din vegetalele oarecum bogat-proteice, precum soia, fasolea, lintea. Ciorbele au primit un rol important, astamparand foamea fara un aport caloric prea ridicat.
Voi reveni cu o dieta care, se va vedea, nu e deloc complicata, nu implica nici un fel de chin, ci doar obisnuinta.
b. Regimul de sport. Ei bine, am cautat sa fac miscare zilnic. Nu am ajuns in supraantrenament, cum avertizeaza teoriile clasice. Am lucrat cu gantere si haltere, dar am introdus in program si o componenta aerobica, fie ca a fost vorba de plimbari alerte, de inot sau de kettlebells.
E loc de multe explicatii aici, asa ca am sa revin in postarile ulterioare.

2. Cum e cu timpul?
Prima scuza a fiecaruia dintre noi cand e vorba sa incepem un program de slabire e lipsa de timp. Sincer sa fiu, si mie mi-ar placea ca ziua sa aiba 48 de ore, nu 24.
In ce ma priveste, situatia e urmatoarea: job de 8-10, uneori 12 ore pe zi, cu destule deplasari in tara, la care se adauga doi copii, unul scolar, altul la un an. M-am implicat mult, legat de copii. Pot sa ma angajez lejer bona, asta ca sa fac o glumita.
O.K. Ce vreau sa spun cu astea? Ca daca eu am avut timp, oricine poate sa-l gaseasca. La sport ma refer aici, pentru ca dieta nu tine prea mult de timp, ci, mai degraba, de bunul simt.
La inceput lucram cu ganterele si cu haleterele de la 5:30 dimineata. Asadar, ma trezeam, indiferent de ora de culcare, in jurul orei 5:00. Beam o cafea si incepeam. Programul imi era creionat pentru 40 de minute. Am mers asa trei luni, dupa care am gasit un interval ceva mai tarziu. Trebuie sa precizez ca, desi in urma cu vreo 10 ani am incercat sa merg la sala, de data aceasta am lucrat in special acasa. O accidentare la cot m-a obligat sa merg la bazin vreme de doua luni. Bazinul in sine, insa, nu e o cale scurta spre slabire. S-a mai scris despre asta aici, pe blog.

Voi reveni, pe rand, cu dieta si cu programul de antrenament.

Noiembrie 27, 2010

Ce-a patit Pellegrini?

by: S. M.

Campioana olimpica Federica Pellegrini a clacat surprinzator la Eindhoven. In calificarile de la 400 m liber, dupa 150 de metri s-a oprit, a izbucnit in plans, a iesit din apa si s-a aruncat in bratele antrenorului!

„A fost o criza emotionala. Nu i-a iesit cursa, a simtit ca nu isi mai poate controla miscarile”, a explicat seful delegatiei italiene la CE in bazin scurt, Gianfranco Saini. Federica a mai patit-o in 2008 si in 2009, in competitii interne. Niciodata la un campionat european, mondial sau la Olimpiada.

Pacat. Insa intamplarea arata inca o data, aici extrem de brutal, ca si marii campioni sunt oameni. Federica nu va castiga o medalie la 400 m. Se va revansa insa, cu siguranta.

Noiembrie 11, 2010

Cel mai rapid inotoator

by: Arlene

Cel mai iute inotator din lume nu e Michael Phelps, cum cred multi, ci un brazilian mult mai putin promovat, Cesar Cielo Filho. Cu 20, 91 la 50 m liber, respectiv 46, 91 la 100 m, sud-americanul detine recordurile mondiale pe aceste distante inca din 2009. La 100 m si 200 m liber recordman e neamtul Paul Biedermann, cu 1,42.00, respectiv 3,40.07.
Phelps, in schimb, e recordman la fluture, cu 49,82 la 100 m si 1,51.51 la 200 m, dar la 50 m lider e spaniolul Rafael Munoz Perez, cu 22, 43.

Octombrie 24, 2010

Istoria dopajului. De la alcool la amfetamine

by: M. O.

Alcoolul si chiar sulfatul de stricnina sunt droguri banale fata de noua inventie a anilor ’30, trinitrina. In plina epoca exploziva, ce avea sa fie marcata de conflictele din Asia si de inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, japonezii au mizat pe acest derivat al nitroglicerinei. Si a functionat.
In 1932, Olimpiada a fost organizata la Los Angeles, intr-o America lovita de recesiunea economica. Pentru prima data in istoria Jocurilor s-a introdus podiumul de premiere. Iar la problele de inot, acesta a fost dominat autoritar de surprinzatorii japonezi.
Din cele 33 de medalii acordate la natatie, 12 au fost obtinute de niponi: 5 de aur, 5 de argint si doua de bronz. Eroii Japoniei au fost Miyazaki, Kitamura, Tsuruta, Kiyokawa, Kawaishi, Oyokota, Makino, Koike, Irie, Tsumotu si Kawatsu (3), care au fost vertitabile torpile. Nume exotice carora le-a facut fata doar Clarence Crabble (foto), urmasul celebrului Johnny Weissmuller.
Favoriti ai competitiei, americanii au izbutit sa obtina 5 medalii de aur, doua de argint si trei de bronz. Putin pentru orgoliul gazdelor, care si-au propus sa domine autoritar probele de inot. Singurele reactii adverse resimtite de japonezii tratati cu trinitrina au fost scaderea tensiunii arteriale si durerile de cap, care au disparut, inss, in 20 de minute de la incheierea cursei.
1936. An olimpic si borna de start in consumul institutionalizat de substante dopante. Daca pana atunci consumul de „intaritoare” fusese mai degraba ocazional, la Jocurile Olimpice de la Berlin stupefiantele au fost utilizate pe scara larga.
Sportivii germani au fost instiintati ca au obligatia sa castige probele olimpice pentru a demonstra superioritatea ariana. Si li s-a mai spus ca si chimia va munci pentru aceleasi scopuri. Multi au auzit atunci pentru prima data de efedrina si de amfetamine. O serie de medicamente, distribuite ulterior soldatilor aflati pe front, bazate pe efedrina si derivatele sale ori amfetamine au fost numite, generic, „pastilele lui Goring”.
Sportivii au apelat la ele, cresterea performantelor a fost evidenta, nemtii dominand copios Jocurile. Le-a dat o palma tuturor atletul de culoare Jesse Owens, care a ob]inut, curat, medalia de aur in 4 probe!
„Pastilele lui Goering” au ramas insa in scena. Decenii mai tarziu, culturistul Mike Menzer murea subit de inima. Multi au pus acest deces pe seama amfetaminelor!

Octombrie 17, 2010

Ce sport alegem? Varsta dicteaza!

by: D. B.

Poate ridica haltere un copil de 5 ani? Da. Insa medicii se vor declara, vehement, impotriva. Efectele negative vor fi mai importante decat cele pozitive. Articulatiile, oasele, sistemul muscular, toate nepregatite pentru acest tip de efort, vor avea de suferit.

Poate ridica haltere un om de 80 de ani? Da. Dar si aici medicii vor avea ceva de spus.

Cel mai bine este ca orice activitate fizica sa fie adaptata varstei. Vorbim aici despre activitati facultative, nu despre sportul de performanta. Asadar, ce este recomandabil?

1. Pentru copii: sporturi de echipa, ce implica sariturile si alergarea. Baschetul si fotbalul, ca si voleiul, fac parte din aeasta categorie. Se recomanda si inotul, cu beneficiile stiute de toata lumea.

2. Pentru adolescenti: sporturi ce favorizeaza alongatia musculara. Merg in continuare foarte bine baschetul, fotbalul, voleiul, pe lista poate sa apara polo pe apa, dar si un sport cu o componenta anaerobica, respectiv ciclismul. Incepand cu varsta de 16 – 17 ani, pe lista poate fi trecut si fitness-ul, efectuat insa cu moderatie. Nu zilnic, ci de cel mult 4 ori pe saptamana.

3. Adulti tineri: aici, orice gen de miscare e binevenita. Culturismul isi face loc pe lista. E chiar recomandat pentru efectele exceptionale asupra sistemului muscular si cardiovascular. De asemenea, ajuta enorm – „nu exista cura de slabire prin sport fara utilizarea greutatilor”, spun specialistii in sport – la mentinerea unei greutati optime. Sporturile de echipa sunt si ele binevenite, insa un adult activ va avea mereu dificultati sa-si lege timpul liber de cel al altora de mai mult de doua ori pe saptamana. Ciclismul, alergarea, fitness-ul sau inotul sunt activitati la indemana.

4. Adulti trecuti de prima tinerete. Sporturile cu greutati sunt in continuare recomandate. Dar e nevoie de mai multa atentie, aparand predispozitia la uzura musculara si articulara. Sesiunile de inot pot fi integrate in programul saptamanal de antrenament. Alergarea, in parc sau pe banda, plimbarile lungi si efortul fizic mediu ca intensitate pot fi trecute pe lista.

5. Seniori. Plimbarile, alergarea si, in special, inotul au efecte benefice asupra organismului. Inotul e o optiune excelenta, articulatiile, de multe ori dureroase la varste inaintate, fiind protejate. Muschii sunt pusi la lucru, la fel si sistemul cardiovascular. Intensitatea trebuie sa fie medie spre scazuta.

Desigur, nici o activitate fizica nu e lipsita de riscuri. Dar, vorba unei reclame, si sa stai in casa e periculos. In cazul unor accidentari, nu ezitati sa mergeti la medic. In spatele unei probleme mici se poate ascunde, vorba lui Murphy, una imensa.

Beneficiile sportului, ca activitate regulata, nu pot fi insa contabilizate.

Septembrie 26, 2010

Ce distanta poate sa parcurga un om pe sub apa fara sa respire?

by: Mr. Fisch
David Mullins (29 de ani), un neo-zeelandez cu aptitudini fizice de exceptie, a stabilit un nou record mondial, parcurgand 265 de metri, pe sub apa, fara sa respire. Vechiul record, 255 de metri, ii apartinea unui francez, Federic Sessa.
Mullins a ramas in apnee dinamica pentru 4 (patru) minute, insa medicii sustin ca neo-zeelandezul are o capacitate pulmonara ce-l poate ajuta sa ramana pentru nu mai putin de 8 (opt!) minute sub apa. Tot in apnee dinamica.

August 27, 2010

Inotul si castigul de masa musculara

by: Mr. Fisch

Intrebare, pusa de Claudiu, unul dintre sportivii amatori cu care corespondam:

“De mai multe luni merg zilnic la picina, pentru sesiuni de pana la o ora si jumatate, insemnand pana la 50 de bazine parcurse, adica doi kilometri si jumatate. Am remarcat ca, desi am un tonus bun, nu au existat castiguri in masa musculara. De ce? Se spune ca inotul sculpteaza corpul. O fi doar o poveste?”.

Pentru ca subiectul e de interes, pot spune, ca fost inotator de performanta, urmatoarele:

  1. Masa musculara e rezultatul fortei utilizate in actul atletic. Mai exact: un alergator de 10.000 sau un maratonist nu impresioneaza prin masa musculara. Aceasta pentru ca nu isi utilizeaza aproape niciodata forta maxima, spre deosebire de sprinteri, care, de altfel, au de obicei o masa musculara impresionanta.
  2. Intr-adevar, inotatorii de top au de regula un fizic impresionant, cu o musculatura masiva, bine conturata. Nu toti sunt asa, dar cei mai mediatizati, Phelps de pilda, au ce arata. Ca si sprinterii, acestia concureaza de regula pe distante scurte – vezi articolul despre efortul aerobic/efortul anaerobic in inot – intre 50 si 200 de metri, astfel incat pregatirea lor este in consecinta! Sigur, tehnica isi are rolul ei pe aceste distante, insa pregatirea la nivel de forta si la nivel cardio e de asemenea importanta.
  3. Inotatorii de top petrec multe ore in salile de forta. In perioadele precompetitionale, de pilda, aveam antrenamente zilnice dedicate fortei, sesiuni in care lucram ca si culturistii, pe grupe musculare! In perioadele competitionale insistam mai mult pe tehnica, dar nu trecea niciodata o saptamana fara sa intram in sala.
  4. Concluzia e clara: pentru un castig de masa musculara, pe langa bazin trebuie sa intrati in sala de forta si lucrati ca un culturist. Fortati repetarile, incercati mereu sa cresteti greutatea de lucru. Inotul, in special cel de anduranta, are castiguri de necontestat in planul rezistentei fizice, insa e discutabil daca aceasta forma de miscare poate sculpta de una singura corpul unui adult. Stiu oameni care inoata zilnic dublu fata de Claudiu, deci nu 50, ci 100 de bazine. Arata la fel, de ani de zile. Adica, se mentin. Ceea ce, pana la urma, poate fi un tel onorabil pentru un sportie retras la “pensie” in bazinul de inot.
  5. Un exemplu de antrenament in care se foloseste mult forta musculara e urmatorul:a. 12 – 15 serii X 25 metri, cu 40 – 45 de secunde pauza; b. 1X200 metri in forta; c. 12 – 15 serii X 50 metri, cu un minut pauza; d. 3-5 X 100 metri la maximum de efort, pauza un minut si jumatate; e. 1 X 200 metri in forta.

Insa nici acest tip de antrenament nu exclude sala, daca tinta e construirea unei mase musculare peste medie.

foto: marcel-wouda.com